take your time

March 25, 2010

un jurnal care face bine

citesc cu drag jurnalul oanei pellea.
acum sunt intr-o pauza. mananc un covrig, desi nu am voie deloc.
ce sa fac? ar trebui mai degraba sa ma culc.
dar mai citesc.
pentru ca oana pellea scrie pentru sufletul meu.
desi ea zice ca nu stie pentru cine scrie.
de fapt scrie pentru ea. dar nu stie cine o sa citeasca. cine trebuie, dupa cum completeaza ulterior.
cuvintele ei imi merg la inima. sunt de o sinceritate contagioasa.
imi vine sa ma apuc sa scriu si eu un jurnal. un jurnal-jurnal.
blogul asta nu e un jurnal.
mai recomand o carte, mai critic un film, mai dau un sfat. blogul asta nu e un jurnal.
daca as scrie un jurnal special?
unul pentru mama.
desi cred ca vede ce fac si stie ce gandesc.
dar daca i-as scrie direct? ce fac, ce gandesc, ce ma supara, ce ma bucura.
as putea scrie de mana, intr-una din agendele frumoase de la laura.
dar parca mi-e lene.
mai simplu la calculator.
nu e bine ce zic, imi place mult sa scriu direct in caiet.
dar e mai comod la calculator.
si de ce sa fie public?
nu stiu inca. nu gasesc raspuns.
deocamdata oana pellea ma pune pe ganduri. ma inspira. imi bucura sufletul.
si mi se face si mie dor. de oameni. de locuri. de timpuri.

plus ca zice o treaba fantastica despre manhattan:
"Manhattanul te poate calca in picioare sau te poate ridica la inaltimea lui-numai privindu-l. Totul depinde de tine. Te poate inchide in tine sau te poate deschide spre lume".

nu stiu cum e in manhattan. ce vad in vederi si in filme, nu se pune.
astept sa il vad si sa ma deschida spre lume. si mai mult.

intre timp, intorc foaia la pagina 67 si citesc in continuare.
ce desfatare de ganduri bune!