take your time

August 4, 2009

caótica ana

de cand am vazut ce filme ruleaza la mtr, la cinema, mi-a ramas gandul asupra unuia. caotica ana, al lui julio medem. il cautasem deja pe net. nu era de gasit. nu stiu ce sa zic ca avea, dar vroiam sa il vad. lasand la o parte placerea de a vedea orice film spaniol. asa ca am fost sa il vad. la mtr. clar. dupa primele 10 minute am realizat o chestie. asta e filmul in care am facut si eu figuratie pe vremea cand eram cu bursa la madrid. :) la vremea respectiva stiam ca urma sa fie filmul lui julio medem, stiam si numele si cateva detalii, pe care se pare ca intre timp le-am uitat. si am luat-o ca pe o experienta. am zis, de ce nu si am fost la firma de casting. fiind doar figuratie (adica stat la o masa intr-un restaurant si conversat cu vecinii pentru a crea zgomotul de fond), mi s-a zis pe loc hai si eu am zis ok. primeam si niste bani, asa ca i went for it. desi colegii nu se bagasera in treaba asta, eu tot am zis de ce nu. ulterior am descoperit un coleg pe acolo ceea ce a fost si mai fun. ca acum stiu ca pot sa ii dau un mail tipului din state si sa ii spun ca am vazut filmul nostru. :))
astfel ca, a inceput filmul. acum fix 3 ore.
si i-am zis mirelei. na ca asta este filmul ala cu figuratia. si a trecut juma de ora, o ora, o ora jumate. si scena mea nu mai venea. plus ca personajul principal de care stiam eu (din scena in care o stiam eu si la care fusesem prezenta) era o tipa bruneta cu parul scurt, pe post de chelnerita la restaurant. iar tipa asta era blonda cu parul lung. si trecusera deja 2 scene de restaurant. mai sa fie, oi fi uitat despre ce film e vorba?
ba nu, pentru ca intre timp vine si scena cu pricina (care apropo, cica se intampla intr-un hotel din New York, dar s-a filmat intr-un hotel din madrid, al carui nume l-am uitat, dar parca era in Plaza de Cibeles - na poftim, o mica trivia). evident doar coltul mesei se vedea, cea la care stateam noi: eu, colegul si inca o tipa (as vrea sa spun din ce tara era ea, dar si asta am uitat).
si uite asa mi-am adus aminte de faza cu banana pe care o povesteau unii dupa aceea si de tipul barbos italian. tare placut sa stii ca ai luat parte la o astfel de experienta, un film incare desi nu te-ai vazut, ai fost acolo.
si asta intr-o seara in care am fost machiata, coafata, in care am ras mult si am cunoscut oameni noi, in care am mancat si am baut pe gratis alaturi de multi multi altii.
exact asta asteptam. inca de atunci. caci dupa ce s-a incheiat nebunia, undeva spre dimineata, am zis: acum ramane sa vedem filmul si sa ne aducem aminte. (cand voi gasi poze in maldarul de poze de la madrid, o bag si pe ea aici)

lasand experienta personala la o parte, filmul asta pare cam ciudat. parca julio medem vrea sa le spuna pe toate in decurs de 2 ore, sa exprime si una si alta si foloseste multe simboluri si face multe paralele. pare ca a epuizat prea mult filmul, ca a tras exagerat de mult de el. deci un film foarte bogat in sensuri si subintelesuri. mda.

dar muzica...there are no words.
asa am descoperit-o pe jocelyn pook. fantastic de bine suna.

in plus, pentru cele cateva scene foarte intense (de unde si meritul actritei si meritul regizorului si meritul muzicii) - scena cu mainile din madrid (care se pare ca nu e completa aici), scena cu tabloul lui said, scena finala in care apare dedicatia lui julio medem, scena dansului dintre ana si tatal ei - filmul asta merita aprecierile mele.




update - cateva poze: :)
cu hugo si miriam

cu brad, colegul de scoala
cu brad si christina - colegii de masa - uite asa mi-am reamintit numele ei

nb: coafura nu mi-a placut. mhmm. si nici rujul. dar am suferit pentru o cauza mobila. :)

No comments: