cand timpul pare ca sta in loc

nu stiu cum se face, dar zilele astea pare ca timpul a stat in loc. chiar nu stiu cum se face ca am avut timp sa fac tot felul de lucruri si sa nu para ca sunt in criza de timp sau sa ma reped sa termin un alta.
si e doar sambata seara. conteaza ce-i drept, o zi de vineri libera.
am avut timp sa citesc din sistemul obiectelor, sa vorbesc cu colegi de scoala, o ora pe mess, o ora pe telefon, sa scriu, sa vad 2 episoade din mad men, sa ma scol la 12, sa stau 2 ore pe net si sa caut cazare ba la timisoara, ba la sighisoara, ba la sibiu, la sinaia, in delta si sa nu gasesc ceva ce-mi place. ba chiar sa dau si telefoane. pentru ca am zis ca daca vremea e urata, macar sa mergem intr-un loc frumos si sa ne cazam intr-un hotel si mai frumos. am gasit niste camere superbe la niste pensiuni prin sighisoara. o lasam pentru o alta data cu rezervare anticipata. acum nu mai era loc nici pe colo, nici pe dincolo. am avut timp de snagov, caci vremea s-a dovedit frumoasa pana la punctul x, cand a inceput sa zboare totul si sa ne mute din loc spre ploiesti. am avut timp de coafat, de intalnire cu tata, de discutii, de plimbare, de cules liliac.
am avut timp de mers la mare, de citit jumate din revista viva pe drum, de baut un red bull in tihna, de stat in trafic si imbulzeala, de dans si busta ryhmes, de somn in masina, de oprit pentru a da ajutor tinerilor cu masina in pana, de dat mancare la caine, de condus pe ultimul sfert al drumului, de dormit pana la ora 4pm (!), de citit cap-coada esquire-ul lunii, de mers la bistro pentru o supa de creveti, de cumparat jardiniere, de pus benzina, de plantat flori, de retusat manichiura, de stat pe net, de facut cumparaturi, de cercetat filmele de la inchirieri.
si acum scriu pe blog. fara nicio graba.
si e doar sambata seara.
nu stiu ce-o sa zic maine cand ma apuc mai serios de scris.