3 din 24

adica 3 intamplari din ultimele 24 de ore.

1. am fost aseara la spectacolul joaquin cortes - mi soledad, cu invitatie primita de la adevarul holding.

aveam deja experienta de la alte spectacole cu el, la care fusesem. mi-a placut, evident, ca de fiecare data. dansul lui, muzica, atitudinea, atmosfera. insa, nici lucrurile mai putin frumoase nu s-au lasat asteptate: sonorizarea, cortina care nu se tragea toata, noi fiind undeva in fata, laterala dreapta, 'incalzirea de inceput', momentul neo, in care a vrut sa faca ceva, dar parca nu i-a iesit, fetele care nu dansau mai deloc si atunci cand o faceau, parca erau dansuri orientale, nici pe departe flamenco, momentele gen repetitii, care apar la fiecare spectacol. apreciez spontaneitatea lui si naturaletea, improvizatia, bla bla, stiu ca asta e stilul lor, sa faca lucruri pe loc, sa schimbe o lumina, sa bage un sunet mai grav, dar mai schimba si tu frate, ca ne-am obisnuit cu astea. ah, si cuvintele in engleza, pe care de abia le pune cap la cap si asa se scuza mereu. get over it, vorbeste direct in spaniola. ca sunt sigura ca 80% din fetele din sala urmaresc telenovele.

anyway, asa spectacol e intotdeauna binevenit. omul face ce face cu picioarele si iese ceva frumos. si muzica suna bine.

o pata de culoare

sala in extaz, evident. fetele de prin spate: 'desnudate, quitate la camisa' si din astea. daca facea chestia asta, mai adaugam o bila neagra. :)

2. tramvaiul cu care mergeam azi dimineata spre serviciu a lovit o masina.

adica mergeam in linie dreapta, eu cu cartea sub ochi, femeia din fata isi dadea cu crema pe maini, iar vatmanul pune dintr-o data o frana si se aude un zgomot. intrase in masina care ramasese jumate pe banda ei, jumate pe linia de tramvai. s-a facut rosu, banuiesc ramasese in urma la verde. masina, adica. si incep injuraturi, omul cu masina se duce pe dreapta, se facuse o gaura pe laterala stanga a masinii, intre cele 2 usi, plus o bara cazuta si vopsea luata. urat. omul din masina dezorientat, cu bluetooth cu tot nu stie ce sa faca. astia din tramvai stiu mai bine. 'asa iti trebuie frate, daca stai pe linia de tramvai'; 'pai ce, ai fite sa stai pe linia de tramvai?'; 'hai pleaca, ce mai astepti?!'. da, deci pe vatman undeva il durea, a oprit 1 minut si a plecat mai departe. ce-i drept, ala nu avea voie pe linia de tramvai si pace.

dar cum naibii poti sa intri asa intr-o masina? nu tu claxon, nimic, frana pe ultima suta. ca pana la urma era rosu si pentru tramvai si pentru masini. unde vroiai sa te duci?! aia din fata tot comenta si ii dadea inainte cu crema pe maini. ce oamenii rai si ce bine isi insusesc zicala 'sa moara si capra vecinului'!

3. am fost intrebata care cred ca trebuie sa fie cea mai mare calitate a unui om.

mhmmm. nu am stat sa ma gandesc prea mult, oricum nici nu prea aveam timp. am zis sa fie uman. e un truism sa spui asa ceva?! nu cred. nu cred ca toti oamenii sunt umani. unii oameni sunt animale, sunt fiare, bestii, cum vrei sa le zici. pentru ca se comporta de asa antura. de fapt, am putea sa excludem cuvantul 'animale', desi pentru inceput te gandesti numai la sensul negativ. pentru ca uneori, mai bine cu animalul sa stai , decat cu omul prost, nesimtit si badaran. (asta vine dintr-o serie de momente la care am asistat indirect cu oamenii din astia)

da, deci, eu zic ca uman se refera la destul de multe. si in primul rand la bun simt. imi place sa cred ca oamenii sunt mai liberi, in ultimul timp, cel putin la nivel de exprimare, de comportament, de tinuta. si ca fiecaruia, dupa cum se si definesc, ii place sa spuna lucrurile pe nume, sa fie direct/a, sa spuna ce gandeste, sa faca cum ii se nazare. una peste alta insa, bunul simt tot tre' sa il ai, ca pana si cand te certi cu cineva, trebuie sa ai o limita, sa existe un raport de forte, sa stii cand sa te opresti sau sa stii cand sa il opresti pe celalalt. evident, asta inseamna si ceva diplomatie bonus.

uman, pana la urma e un mix de atatea lucruri, dar care tine de statura, conditia, atitudinea unui om in viata (individuala si colectiva): sa iti pese, sa te doara macar un pic cand unu langa tine plange dupa mama, nevasta sau copil (pentru ca totusi este trist in lume si doar asa poti trece peste, daca ii intelegi si pe altii), dupa cum spuneam, sa ai acolo macar o doza de bun simt, sa stii sa fii recunoscator, sa te implici, sa fii de-al locului, sa ai rabdare, sa nu faci pe desteptul, ca nu esti tu buricul pamantului, sa vezi mai departe de aparente si sa crezi ca exista mai multe lucruri bune decat rele, pe care desi nu le-ai descoperit pana acum, sa incepi sa le cauti . si sa nu crezi ca daca faci toate astea, esti un fraier.

as spune 'be the change you want to see in the world'

ah si inca ceva: sa fii om, sa nu te crezi dumnezeu!

(ambitie, ambitie, vointa, vointa, dar nu disperare si 'scopul scuza mijloacele' la fiecare miscare)