liniste si zapada la ana aslan

cu chiu cu vai am ajuns la ana aslan. la institutul national de geriatrie si gerontologie ana slan. maica'mea se trateaza acolo de vreo saptamana si jumate si am tot zis ca ajung. masina e in service. drumul pana acolo e lung, timpul scurt. am propus initial o varianta: sa merg la ea pe vineri seara asa, pe la un 7-8, sa stau putin si apoi da-i spre ploiesti. dar cu ce? la ora 9-10. ca microbuze sunt parca pana la 10 si oricum nu prea opresc acolo. mai sunt ceva statii la baneasa si spre otopeni incolo. dar la ana aslan nu tin minte sa fi oprit vreodata, de cate ori am fost eu cu microbuzul. si sa stau cu mana intinsa, sa astept la mila oamenilor asa in prag de seara, parca nu imi venea.

anyway...am lasat-o balta si am zis alta zi. noroc cu tata, care de dorul mamei a vrut sa se duca sambata sa ste si el peste weekend acolo. ca e voie. si uite-asa am plecat impreuna -cat de mult imi plac iesirile astea, doar eu cu tata-. desi vorbeste cam multe cateodata, tata este genial. il iubesc nespus si nu am cum sa ma supar pe el vreodata. si e genul ala calm. care cand eram mica nu stiam sa dea in mine, sa tipe sau sa imi zica ceva. cel mai mult ma lua de urechi cand faceam boacane, dar dupa aia venea si ma intreba daca totul e ok. adevarul e ca de multe ori stiam cand faceam prostii, si ma mai si pedeapseam singura, dar tot nu regretam ca le-am facut. ca stiam cand sa ma opresc.

si deci am fost la ana aslan. unde am intrat intr-o oaza de liniste, cu zapada nebatatorita si aer curat. gri totul pe acolo, ce-i drept, cateva modificari facute in anumite aripi, dar parca respira un aer 'istoric'. si am urcat pe scarile de lemn si m-am dus si in stanga si in dreapta si am colindat institutul sa vad unde se mananca, unde aveau loc baluri si petreceri, unde ieseau ambasadorii pe balcon sa-si aeriseasca nevestele, am testat cantarul, am vazut cabinetele, unele pe afara, altele pe dinauntru. si m-am si pozat pe-acolo, bineinteles.

si am dat peste o camera f mare, un living spatios cu balcon cu tot si cu padure in fata. atat de liniste! liniste si pace. culmea, ca nu parea infricosator. as fi stat chiar mult si bine pe acolo. si caldura si liniste. stai si citesti, dormi cand nu mai poti, cu multe fructe la indeamana. locul perfect pentru a tine dieta, pe care am inceput-o de vrep 2 saptamani si care sper sa ma tina. :)

si cu ocazia asta am reusit ce nu am putut sa fac la munte, in curte la serviciu sau acasa in jurul blocului: un om de zapada. si m-am bucurat tare. caci se aduna zapada asa de bine, numai buna de corp de om de zapada. in linistea aia si in zelul meu de a cauta accesorii pentru om, am auzit cum trece si un avion suparat care probabil ratase plecarea la fix din aeroport. nimic in rest.

by the way, camera la ana aslan costa cam 30 ron pe noapte. fara tratamente. how is that for a change?!