de la Istanbul cu veselie

dupa cum ziceam la un moment dat, am fost in concediu la Istanbul (...istanbul, constantinopole, bucuresti, si-alte metropole...na na na...sau cum era hitul din vremuri apuse).

si a fost intr-un mare fel.

multa nebunie, multa agitatie, dar o agitatie in care lumea te baga in seama doar ca sa te intrebe de unde esti si eventual sa iti adreseze cate-un 'ce faci? bine' (ei intrebau, ei raspundeau :)) sau sa iti spuna de hagi, becali, ceausescu...in rest, in nebunia asta erai doar cu tine si cu treaba ta (sau cu prietenul, in cazul meu) ... si cu sau fara cercel in nas, fusta scurta, decolteu la vedere, creasta in cap sau 10 genti dupa tine, nu facea nimeni pe desteptul sau pe prostul sau pe hotul cu tine.

am vizitat moschei, printre care renumitele Blue Mosque si Haghia Sofia, ne-am descaltat in interior, am purtat ceva in cap, am vizitat palate, printre care Topkapi, prima resedinta a sultanilor, am vizitat un muzeu de arta islamica, am batut o insula in lung si-n lat la picior si in caruta, am mers cu vaporasul pe Bosfor, am urcat in turn si pe stradute inguste, am negociat cercei, haina de piele, esarfe, condimente, ceaiuri, papuci (desi unele pareau ieftine de la prima strigare, dar daca te afli in grand bazaar trebuie sa simti ca ai cumparat ceva negociat de tine. in plus, asta este obiceiul. ne place noua, dar le face placere si lor. 'pentru tine e mai ieftin sau tie, ca esti din romania, iti cer mai putin', 'imi place mie de tine sau de numele tau si d'aia iti fac reducere' sunt re-re-re-refolosite), am ascultat muzica turceasca, am mers la spectacol cu demonstratii de belly-dancing si alte tipuri de turkish dances, am facut poza cu dansatoarea, am fumat narghilea, am mers cu tramvai, metrou, city-tour bus, taxi, microbuz, masina prin oras (masina am folosit-o doar pentru a intra si pentru a iesi din oras...nerecomandat in alte situatii. pericol de missunderstanding, language barriers, parking spaces si de lost in the crowd for a very very long time), am mers mult de tot pe jos, am facut multe multe fotografii, am mancat acadea multicolora, care nu mai stiu cum naiba se numea, dar care se impleteste pe loc pe bat sub indemanarea turcului, am mancat porumb fiert si copt all day long si in fiecare zi (cate 3 pe zi asa), am mancat mult fistic, alune, seminte si niste alte chestii care nu stiu cum se numesc, nuci din alea imense cu miez care se cojeste si care la noi se mananca doar o sapt-doua pe an (din alea bune-bune), sandwich-uri cu ceapa si peste de abia pescuit vandut direct din barcute care se leganau la mal si isi asteptau clientii pe rand, shish kebab-uri foarte bune, pe farfurie, cu mirodenii, legume si orez, am baut ceaiuri multe, am facut si plaja...si pentru toate astea am facut cu masina 1500 de km dus-intors Bucuresti-Istanbul.

numai eu la volan, dar a meritat. super autostrada de la vama de la turci pana in istanbul. 8 ore pe drum la dus si 2 ore gasit hotel in oras, vreo 10-11 la intors, din cauza cetii, aglomeratiei, serpentinelor de la bulgari.

dar a fost...frumos. chiar frumos. este un oras cu adevarat placut, pentru ca este multa viata si este multa culoare. au sosele, drumuri si parcari bine gandite, zile de vizitare si programe bine organizate, oameni veseli si cu inima deschisa catre nou, mancare buna, o groaza de feluri de dulciuri, multe magazine si companii care la noi nu exista, dar renumite pe plan international sau unele care la noi de abia au intrat pe piata. nu prea au cosuri de gunoi, strang toate cele in pungulite la marginea strazii si intr-un restaurant bucataria nu prea e departe de baie. dar produsele sunt proaspete si miros bine intodeauna, iar gunoiul dispare in zori de zi. si reapare pe parcurs. si tot asa.

si sunt mii de turisti pe metru patrat.

cand am fost la dansurile turcesti in restaurant-bar-club-ul Sultana's erau prezente cel putin 10 nationalitati, reprezentate de oameni galagiosi, curiosi, interesati de cultura si obiceiuri diferite de ale lor.

este un oras coplesitor. se intampla lucruri diferite, este o alta cultura, la care ei tin foarte mult. orele de cina petrecute la restaurantele din oras sau pe iarba in parc, orele de rugaciune sunt speciale. cand se aude slujba prin microfon in tot orasul, te faci mic si iti vine sa te opresti instantaneu din mancatul porumbului fiert.

gasesti traditional langa nou in materie de haine, magazine, restaurante, arhitectura si tot ce vrei. le merg foarte bine impreuna. si le sta si bine.
mi-a placut mult. as mai fi stat. si as mai fi vizitat. as fi luat-o frumos spre asia incolo si as fi facut popasuri.

fara sa scoatem vreo vorba, ne intrebau: espana?!? si ce bine ma simteam. mai intrebau si altii albania? sau italia?, dar spania ocupa loc de frunte in stadiul de recunoastere si de ghici-ghicitoare.

podul galata - leaga old city de new city

mirodenii si condimente langa Spice Bazaar

eu si bosfor

interior moscheea Haghia Sofia

ceai, narghilea, pernute si liniste

mai multe foto, later on.

plimbare in caruta pe insula Buyukada

o casa frumoasa in insula Buyukada

se vede marea de pe insula Buyukada

plimbare pe Bosfor

castel vechi, cladiri noi


se spala pe picioare inainte de intrarea in moschee


vedere in city-tour bus

la dansuri

in grand bazaar

moscheea Haghia Sofia

galata tower

se apropie cina

moscheea Haghia Sofia